Visele profetice și premonitorii, interpretarea viselor: Explicații ale sfinților și parapsihologilor

Foto: redbookmag.com

 Eleonora Lisnic

Fiecare persoană ar trebui să-și interpreteze individual simbolurile din vise, pentru că dicționarele conțin simboluri universale – de această părere sunt mai mulți psihologi care au abordat tema în cărți sau articole.

Semnificația viselor este întotdeauna unică, pornind de la personalitatea, gândurile, emoțiile, experiența de viață a fiecărui om în parte. Atunci când îi încredințăm altei persoane să ne tălmăcească simbolurile din vise, aceasta își proiectează propria experiență de viață asupra celor povestite de noi.

Persoanele cunoscute care ne apar în vis, potrivit psihoterapeuților, pot reprezenta și alţi oameni cu care se aseamănă acestea sau pot simboliza aspecte ale personalităţii visătorului.

De-a lungul sutelor și chiar miilor de ani, din generație în generație, a fost transmisă interpretarea unor simboluri din vise. Aceste semnificații le auzim din copilărie și, firește, li se pot potrivi multor oameni, datorită faptului că au devenit ca un cod la care apelează subconștientul.

În vis prelucrăm informația fără cenzură

Psihologii spun că analiza viselor ne ajută să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine – putem afla ce temeri avem în viața cotidiană, ce ne dorim sau ce ne afectează emoțional.

Psihologii admit că există vise premonitorii – unele arată cum pot evolua anumite relații cu semenii, altele ne semnalează anumite disfuncționalități ale organismului, ale căror simptome le neglijăm în stare de veghe. Așadar, nu este cazul să credem că în vis vedem doar lucruri ce urmează să se întâmple – poate fi vorba de prezent, trecut, de anumite aspecte ale unor relații cărora nu le dăm importanță în timpul zilei.    

Explicația ar fi că în timpul somnului intuiția și telepatia – în măsura în care le avem - funcționează neîngrădit. Pe parcursul zilei ne bazăm pe rațiune și logică, pe lucrurile văzute și înțelese, credem cuvintelor și neglijăm semnalele nonverbale transmise de alte persoane, ne înăbușim anumite impresii și emoții, iar în vis avem posibilitatea să prelucrăm toată informația și să „calculăm” către ce duce o anumită situație, o anumită relație.

 Ce spun sfinții și scriitorii creștini despre vise

Sfinții ne avertizează în primul rând să nu ne încredem total în vise, pentru că cele premonitorii și profetice sunt foarte rare. Și să nu credem că un om ne dorește răul doar din cauză că asta ne-ar sugera un vis – poate fi o ispită. În primul rând, să analizăm ce sentimente avem noi înșine pentru acel om.

Cele mai multe vise, majoritatea covârșitoare chiar, sunt generate de gânduri, temeri, dorințe, patimi, întâmplările trăite peste zi, constatau Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Scărarul, Sfântul Isaac Sirul și alții.

Visele, la fel ca gândurile și dorințele, apar din trei surse: 1- de la Dumnezeu (mai spunem că sunt de la Îngerul Păzitor), 2 - de la firea omului și 3 - de la demoni. Aceasta este opinia pe care o regăsim în scrierile mai multor Sfinți Părinți ai Bisericii Ortodoxe.

Teologul rus A.I. Osipov despre vise

Explicațiile sfinților despre vise au fost sintetizate în cadrul unei lecții de celebrul teolog-apologet și profesor rus Aleksei Ilici Osipov (video).

 

Profesorul A.I. Osipov este de părere că visele provenite de la noi înșine se împart, la rândul lor, în două categorii: cele care decurg din starea sufletului (gânduri, temeri, dorințe, patimi, întâmplări) și cele premonitorii, întrucât omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, a fost înzestrat și cu însușirea de a prevedea, de a intui evenimentele viitoare.

 Totodată, profesorul Osipov avertizează că omul care începe să se conducă de vise, după ce i s-au adeverit câteva, riscă să cadă într-o mare capcană.

 Sfântul Ioan Scărarul scria că „cel ce crede în vise este asemenea celui ce aleargă după umbra sa şi încearcă s-o prindă”.

„Diavolii slavei deşarte sunt în vise proroci. Ei închipuiesc, ca nişte vicleni, cele viitoare şi ni le vestesc mai dinainte. Iar dacă se împlinesc vedeniile, ne minunăm şi ne mândrim cu gândul, ca şi cum am avea darul înainte-vederii (prorociei). Cei ce ascultă de diavolul, aceştia s-au făcut adeseori proroci mincinoşi”, adaugă Sf. Ioan Scărarul (n. 579 – d. 30 martie 649?).  Potrivit lui, „diavolii nu ştiu nimic din cele viitoare, dintr-o cunoştinţă de mai înainte, căci şi doctorii pot să prevadă (văzând gravitatea bolii) şi să ne spună moartea mai înainte”. (Filocalia, vol. IX, Cuv. 3)

 Dacă visezi mese pline cu bucate sau ești urmărit de fiare și oameni răi...

Foto:thoughtco.com

Monahul Evagrie Ponticul (345 – 399) scria că somnul fără vise este un semn bun: „Dacă mișcările firești ale trupului nu sunt însoțite în timpul somnului de plăsmuiri înseamnă că sufletul este într-o stare de sănătate îndeajuns de bună. Dacă apar plăsmuiri, e semn de sănătate șubredă. Dacă plăsmuirile se înfățișează în chip nelămurit, socotește că e semnul unei patimi mai vechi, iar dacă sunt deslușite – rana este proaspătă.”.

De asemenea, Evagrie Ponticul explica deosebirea dintre visele ce provin de la „partea poftitoare a sufletului” și cele generate de „partea pătimașă”:

 „Atunci când în plăsmuirile somnului demonii atacă partea poftitoare, făcându-ne să vedem întruniri ale prietenilor, ospețe ale rubedeniilor, cete de femei și felurite priveliști ațâțătoare de plăcere, și dacă noi primim bucuroși aceste vedenii, înseamnă că partea aceasta a sufletului nostru este bolnavă și că patima e bine înfiptă.

 Când, pe de altă parte, demonii ne tulbură partea pătimașă, silindu-ne să apucăm pe drumuri primejdioase, făcând să apară în fața noastră oameni înarmați, fiare veninoase sau sălbăticiuni, și dacă noi, înfricoșați de aceste drumuri și urmăriți de aceste fiare și de acești oameni, o luăm la fugă, atunci se cuvine să ne îngrijim de partea pătimașă și, chemându-l pe Hristos în vegherile noastre să ne folosim de leacurile pomenite mai înainte”. („Evagrie Ponticul. Scrieri alese”, Ed. Herald, pag. 46-47)

 Visele trimise de Dumnezeu

Doar o mică parte din visele noastre sunt de la Dumnezeu (de la îngeri, sfinți), subliniază profesorul A.I. Osipov.

Această categorie de vise este însoțită de un sentiment de liniște și de dorința de a ne apropia mai mult de Dumnezeu, de a ne curăți de patimi. Dar și o asemenea stare de seninătate și liniște trebuie analizată cu discernământ.

 Sfântul Ignatie Briancianinov (1807–1867) constata că visele de la Dumnezeu au o putere de convingere atât de mare, încât omul nu le poate confunda cu visele din celelalte două categorii: „Visele trimise de Dumnezeu poartă în ele însele o nebiruită putere de convingere. Această putere de convingere este de înțeles în ceea ce-i privește pe sfinții lui Dumnezeu, însă de neatins pentru cei aflați în lupta cu patimile.”.

Sfântul Ignatie Briancianinov mai aduce în sprijinul constatărilor sale concluziile Sfântului Ioan Scărarul: ”Demonii se prefac deseori în ingeri de lumină și în chipuri de mucenici și ne arată pe aceia venind la noi în vise. Iar când ne deșteptăm, ne afundă în bucurie și înălțare. Dar acesta să-ți fie semnul înșelării: îngerii ne arată muncile, judecata și moartea, iar odată treziți, ne umplem de cutremur și tânguire. Când începem să ne plecăm în vis dracilor, ei vor începe să-și bată joc de noi și când suntem treji. Cel ce crede viselor este cu totul neîncercat. Iar cel ce nu crede nici unora, este cu adevărat filosof. Crede numai viselor care-ți vestesc ție chinuri și judecată. Dar dacă acestea îți pricinuiesc deznădejde, și ele sunt de la draci”.