Justiția climatică în Republica Moldova // Schimbările climatice nu ne afectează pe toți la fel

Principalele idei ale analizei „Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică”

Când vorbim despre schimbările climatice, ne gândim de obicei la secetă, caniculă, furtuni sau inundații. Mai puțin ne gândim însă la oamenii care suportă cel mai greu consecințele acestor fenomene. O zi cu temperaturi de peste 40°C nu înseamnă același lucru pentru toată lumea. Pentru unii este doar un disconfort temporar. Pentru alții poate însemna agravarea unor probleme de sănătate, pierderea recoltei, imposibilitatea de a-și răcori locuința sau chiar un risc pentru viață.

Tocmai această dimensiune umană stă la baza conceptului de justiție climatică – o perspectivă care privește schimbările climatice nu doar ca pe o problemă de mediu, ci și ca pe una de echitate socială.

Analiza „Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică”, elaborată de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic, cu sprijinul Fundației Friedrich Ebert Moldova (iunie 2026), este o lucrare care face legătura dintre schimbările climatice, vulnerabilitățile sociale și politicile publice prin prisma conceptului de justiție climatică. 

Schimbările climatice nu afectează pe toată lumea la fel

Ideea centrală a analizei este următoarea: schimbările climatice amplifică inegalitățile deja existente în societate. Persoanele și comunitățile care dispun de cele mai puține resurse pentru a se adapta sunt, de regulă, cele mai expuse efectelor fenomenelor climatice extreme. În același timp, ele au cele mai puține posibilități de a-și proteja sănătatea, locuințele sau sursele de venit. 

Această perspectivă schimbă modul în care privim adaptarea la schimbările climatice. Nu este suficient să construim infrastructură sau să elaborăm strategii. Este la fel de important să ne întrebăm cine beneficiază de aceste măsuri, cine rămâne în afara lor și dacă politicile publice reduc sau, dimpotrivă, accentuează inegalitățile sociale. 

Justiția climatică pornește de la câteva principii fundamentale: distribuirea echitabilă a costurilor și beneficiilor, participarea comunităților afectate la luarea deciziilor, protejarea drepturilor omului și responsabilitatea autorităților și a actorilor economici de a preveni și reduce efectele schimbărilor climatice. În esență, politicile climatice nu ar trebui doar să reducă emisiile sau să limiteze efectele fenomenelor extreme, ci și să contribuie la diminuarea inegalităților sociale. 

Un concept tot mai important în Europa

În ultimii ani, justiția climatică a devenit un subiect important și în jurisprudența internațională. Un moment de referință l-a constituit hotărârea pronunțată la 9 aprilie 2024 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției. Peste 2.500 de femei vârstnice au demonstrat că valurile de căldură le afectează sănătatea și că măsurile insuficiente adoptate de stat pentru combaterea schimbărilor climatice le expun unor riscuri reale. Curtea le-a dat dreptate, constatând că inacțiunea climatică poate afecta drepturile fundamentale ale omului.

Acest precedent confirmă faptul că schimbările climatice nu mai sunt privite exclusiv ca o problemă de mediu. Ele sunt recunoscute tot mai mult ca o problemă care ține de sănătate, de calitatea vieții și de protecția drepturilor fundamentale. 

Cine este cel mai vulnerabil în Republica Moldova?

Analiza arată că Republica Moldova se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice: secete mai frecvente și mai severe, valuri de căldură, precipitații extreme și alte fenomene care afectează agricultura, sănătatea populației, infrastructura și economia. Totuși, impactul acestor fenomene nu este uniform. 

Printre categoriile cele mai vulnerabile se numără gospodăriile cu venituri reduse, persoanele afectate de sărăcia energetică, locuitorii din mediul rural, fermierii care depind de agricultură, persoanele în vârstă, femeile din mediul rural, copiii, persoanele cu dizabilități și comunitățile care au acces limitat la servicii publice, apă potabilă sau infrastructură de bază. Adaptarea la schimbările climatice este îngreunată de lipsa resurselor financiare, a infrastructurii sau a serviciilor necesare. 

În mod special, analiza descrie problemele și riscurile cu care se confruntă în viața cotidiană femeile din mediul rural, copiii, vârstnicii (îndeosebi din satele depopulate), persoanele cu dizabilități și îngrijitorii informali (asistenții sociali personali).  

Din această perspectivă, schimbările climatice nu creează doar probleme noi, ci le agravează și pe cele existente. Sărăcia, accesul inegal la servicii publice, infrastructura insuficient dezvoltată sau izolarea unor comunități sporesc vulnerabilitatea în fața fenomenelor climatice extreme. Tocmai de aceea, analiza susține că politicile climatice și politicile sociale nu pot fi gândite separat, ci trebuie să se completeze reciproc. 

Ce înseamnă o adaptare climatică echitabilă?

Analiza subliniază că adaptarea la schimbările climatice nu înseamnă doar construirea de diguri, plantarea arborilor sau modernizarea infrastructurii. O adaptare eficientă trebuie să reducă și vulnerabilitățile sociale, astfel încât toate categoriile populației să beneficieze de măsuri de protecție și să aibă șanse reale de a face față efectelor schimbărilor climatice. 

În Republica Moldova, schimbările climatice influențează deja numeroase domenii ale vieții cotidiene. Analiza examinează accesul la apă și canalizare, sănătatea publică, agricultura, eficiența energetică a locuințelor, transportul, dezvoltarea localităților și protecția socială, demonstrând că toate aceste domenii trebuie privite împreună atunci când sunt elaborate politicile de adaptare. 

De exemplu, valurile de căldură devin o provocare tot mai serioasă pentru orașe. Analiza atrage atenția asupra necesității reducerii efectului de „insulă de căldură urbană”, accentuat de suprafețele extinse din beton, asfalt și sticlă. Clădirile cu fațade puternic reflectorizante pot amplifica disconfortul termic în spațiile publice, iar dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de aceste efecte prin extinderea spațiilor verzi, umbrirea zonelor pietonale și soluții arhitecturale adaptate unui climat mai cald. 

Transportul public reprezintă un alt domeniu în care schimbările climatice vor impune soluții noi. În perioadele de caniculă, condițiile de călătorie devin dificile atât pentru pasageri, cât și pentru persoanele care fac zilnic naveta între localități. Analiza evidențiază necesitatea dezvoltării unui transport public mai confortabil și mai rezilient la temperaturi extreme, deoarece accesul la mobilitate este și o componentă a echității sociale. 

Lucrarea acordă o atenție deosebită și sărăciei energetice, care afectează numeroase gospodării. În ultimii ani, Republica Moldova a făcut pași importanți prin programele de eficiență energetică și prin acordarea eco-voucherelor. Totuși, analiza arată că aceste instrumente pot deveni și mai eficiente dacă identificarea vulnerabilității sociale este mai bine adaptată situațiilor concrete în care trăiesc oamenii și dacă măsurile de sprijin ajung cu prioritate la cei care au cea mai mare nevoie de ele. 

În contextul valurilor de căldură tot mai frecvente, analiza propune extinderea programului EcoVoucher și pentru achiziționarea unor aparate de aer condiționat și purificatoare de aer eficiente energetic. Pentru multe persoane vulnerabile, aceste echipamente nu mai reprezintă doar un element de confort, ci o măsură de protecție a sănătății și, în anumite situații, chiar de prevenire a riscurilor pentru viață. 

Un alt domeniu analizat este cel al sănătății publice. Spitalele, policlinicile și alte instituții publice cu un număr mare de vizitatori trebuie să fie pregătite pentru perioadele de caniculă. Analiza recomandă modernizarea acestora prin instalarea unor sisteme inteligente de ventilare și climatizare, capabile să asigure condiții adecvate atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical și pentru public. 

O nouă perspectivă asupra politicilor publice

Una dintre principalele contribuții ale analizei este faptul că propune o schimbare de perspectivă. În loc ca schimbările climatice să fie privite exclusiv ca o problemă de mediu, ele sunt analizate și prin efectele pe care le au asupra vieții oamenilor. Întrebarea nu mai este doar cum reducem impactul fenomenelor climatice, ci și cine este cel mai afectat, cine are cele mai puține posibilități de adaptare și cum pot politicile publice să reducă aceste diferențe. 

O asemenea abordare îndeamnă la completarea politicilor climatice existente cu o dimensiune socială. Adaptarea la schimbările climatice devine astfel nu doar o investiție în infrastructură și tehnologii, ci și o investiție în oameni și în reducerea inegalităților.

Prin această analiză, conceptul de justiție climatică este aplicat și explicat nemijlocit în contextul Republicii Moldova. Lucrarea oferă un cadru de reflecție util pentru autoritățile publice, organizațiile societății civile, comunitatea academică, jurnaliști și toți cei interesați de dezvoltarea unor politici climatice mai echitabile și mai eficiente. Mesajul său central este că schimbările climatice nu afectează toți oamenii în aceeași măsură, iar adaptarea va fi cu adevărat eficientă numai dacă va ține cont și de dimensiunea socială a acestor transformări. 

Analiza integrală: Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică

https://collections.fes.de/publikationen/content/titleinfo/1989564