A fost publicată analiza „Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică”

 

Cum afectează schimbările climatice inegalitățile sociale din Republica Moldova? O analiză din perspectiva justiției climatice

Schimbările climatice trebuie privite nu doar prin prisma fenomenelor naturale, ci și prin impactul lor asupra oamenilor și asupra echității sociale. Aceasta este perspectiva promovată de conceptul de justiție climatică, aflat în centrul analizei „Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică”, elaborată de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic, cu sprijinul Fundației Friedrich Ebert Moldova.

Lucrarea își propune să faciliteze înțelegerea și utilizarea conceptului de justiție climatică în contextul Republicii Moldova și să contribuie la integrarea perspectivei echității sociale în politicile de adaptare la schimbările climatice.

Potrivit Fundației Friedrich Ebert Moldova, „schimbările climatice nu reprezintă doar o provocare de mediu, ci și una socială. Conceptul de justiție climatică atrage atenția asupra faptului că persoanele și comunitățile care dispun de cele mai puține resurse pentru a se adapta sunt, adesea, cele mai expuse efectelor crizei climatice”. Prin această publicație, Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova își propune „să contribuie la o mai bună înțelegere a impactului social al schimbărilor climatice și să stimuleze dialogul privind dezvoltarea unor politici climatice mai reziliente, mai incluzive și mai apropiate de realitățile sociale ale Republicii Moldova”.

Analiza evidențiază faptul că efectele schimbărilor climatice nu sunt resimțite în mod egal de întreaga populație. Cele mai expuse sunt persoanele și comunitățile care dispun de cele mai puține resurse pentru adaptare. Printre grupurile vulnerabile identificate se numără gospodăriile cu venituri reduse, persoanele afectate de sărăcia energetică, locuitorii din mediul rural, fermierii dependenți de agricultură, persoanele în vârstă, femeile din mediul rural, copiii, persoanele cu dizabilități, asistenții sociali personali, comunitățile cu acces limitat la apă, infrastructură și servicii publice.

Pornind de la aceste realități, lucrarea analizează modul în care politicile publice pot contribui la o adaptare climatică mai echitabilă. Sunt abordate domenii precum sănătatea publică, protecția socială, eficiența energetică, sărăcia energetică, accesul la apă și canalizare, agricultura, dezvoltarea localităților, infrastructura și transportul public.

Analiza formulează o serie de direcții de acțiune pentru consolidarea rezilienței climatice și reducerea inegalităților sociale. Printre acestea se numără dezvoltarea unor orașe mai bine adaptate la valurile de căldură, diminuarea efectului de „insulă de căldură urbană”, îmbunătățirea condițiilor din transportul public și pentru navetiști în perioadele de caniculă, modernizarea spitalelor și a altor instituții publice cu sisteme inteligente de ventilare și climatizare, precum și perfecționarea mecanismelor de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, inclusiv a programului EcoVoucher.

Autoarea analizei, Eleonora Lisnic, subliniază că dimensiunea socială trebuie să devină o componentă firească a politicilor climatice:

„Schimbările climatice nu afectează pe toată lumea în același mod. Tocmai de aceea, atunci când vorbim despre adaptarea la schimbările climatice, trebuie să vorbim și despre oameni – despre cei care au cele mai puține resurse pentru a se proteja și care suportă, adesea, cele mai mari consecințe. Consolidarea politicilor climatice în Republica Moldova necesită o abordare care să îmbine obiectivele de mediu cu cele sociale și economice. Fără echitate socială, acțiunea climatică riscă să fie mai puțin eficientă și mai greu acceptată de societate. În același timp, evoluțiile recente din jurisprudența europeană și internațională arată că protecția împotriva efectelor schimbărilor climatice este tot mai mult privită și prin prisma drepturilor fundamentale ale omului. Îmi doresc ca această analiză să aducă în dezbaterea publică din Republica Moldova conceptul de justiție climatică și să încurajeze politici publice care să protejeze nu doar mediul, ci și oamenii cei mai vulnerabili.”

Analiza reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltarea și integrarea conceptului de justiție climatică în dezbaterea publică și în procesul de elaborare a politicilor climatice din Republica Moldova. Totodată, ea oferă un cadru de reflecție pentru autorități, organizații ale societății civile, mediul academic, mass-media și toți cei interesați de construirea unor politici climatice mai echitabile și mai eficiente.

Analiza integrală poate fi consultată aici:

„Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică”

https://collections.fes.de/publikationen/content/titleinfo/1989564