Schimbările climatice: cum se manifestă, cine și ce le provoacă și cum afectează deja Republica Moldova

pe



Această imagine, pe care am creat-o în colaborare cu Open AI/ ChatGPT, ilustrează un peisaj devastat de efectele schimbărilor climatice: pământul crăpat și lipsit de viață, Soarele arzător, care topește orice speranță de supraviețuire, și un copac singuratic, redus la tăcere într-un peisaj sterp.

Aceasta nu este doar o scenă imaginară, ci o realitate tot mai întâlnită în regiunile afectate de secetă extremă și temperaturi în continuă creștere. Percep această imagine ca pe un memento dureros că acțiunile noastre (sau lipsa lor) modelează viitorul planetei.

Te invit să reflectăm împreună asupra acestei realități și să discutăm soluțiile pe care le putem adopta pentru a reduce impactul activităților omului asupra mediului. Împreună, putem transforma realitatea sumbră într-un viitor viabil, armonios și frumos - este o „alchimie” pe potriva capacităților noastre.

Cum crezi că putem contribui la îmbunătățirea situației? Aștept părerea ta în secțiunea de comentarii!

 

Schimbările climatice în Republica Moldova

Republica Moldova se transformă într-un deșert. Mai ales în unele zone din sud, lovite mai crunt de secetă, se intensifică aridizarea și au apărut semne ale deșertificării.

Împădurirea până la un nivel de 15-20% din teritoriu (de la actualele vreo 10%) – aceasta este o soluție realistă care ar opri transformarea țării într-un pustiu. Fără împădurire, fără suficiente spații verzi, nicio altă soluție nu va da rezultate. Mai multe păduri înseamnă umbră, ploi, aer mai pur și apă mai curată, sol mai sănătos și mai protejat.

Arșița insuportabilă din ultimii 10-12 ani – acesta este primul răspuns al moldovenilor când sunt întrebați ce schimbări climatice observă. Dar schimbările climatice includ încălzirea globală, dar nu se limitează la ea. Cuprind toate fenomenele meteo extreme declanșate de creșterea temperaturii ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră: ploile torențiale devastatoare și furtunile, seceta, aridizarea, incendiile de pădure, iernile fără îngheț și zăpadă, estomparea frontierelor dintre anotimpuri.

Republica Moldova le resimte pe toate acestea și chiar este considerată cea mai vulnerabilă țară din Europa în fața schimbărilor climatice.

Perioadele secetoase se succed tot mai frecvent cu ploile tropicale violente, însoțite de grindină, care doboară copaci, deteriorează imobile, inundă gospodării, drumuri și compromit culturi agricole. Pământul arid și bătătorit nu reușește să-și refacă umiditatea din contul ploilor abundente și rapide – apele se scurg la vale, provocând și erodarea (spălarea) solurilor.

Observăm cum se șterg frontierele dintre anotimpuri, cultivăm deja fructe exotice, iar insectele invazive nu îngheață iarna. Schimbările climatice afectează sănătatea umană și dau peste cap toate sferele - planeta Pământ a devenit o seră din cauza activităților omului.

Se vor salva popoarele care au grijă de natură și care sunt unite în fața amenințărilor, spune ecologistul Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. Fără o extindere a suprafeţelor de pădure, inclusiv a fâșiilor forestiere de protecție în preajma apelor, în jurul terenurilor agricole și pajiștilor, satele noastre vor fi afectate puternic de secetă, eroziuni ale solului şi inundații. Autoritățile locale ar trebui să sprijine programul de împădurire, nu să-l blocheze.

Ecologistul explică importanța fâșiilor forestiere pentru protecția apelor și solului: acestea sunt „coridoare ale vieții”, care ar trebui să stea „ca pe tabla de șah” pe teritoriul Republicii Moldova.

Încă o soluție realistă: oraș în interiorul pădurii. Ideea se realizează în felul următor: în oraș sunt create multe parcuri, scuaruri verzi, iar în afara lui este plantată o centură forestieră ce generează un microclimat favorabil întregii urbe. Toate orașele și satele pot transpune în fapt acest concept. „Nimeni nu le împiedică să-și formeze o centură silvică de jur-împrejur. Aceasta ar însemna și impact bun pentru sănătate, ar aduce ploi, ar asigura aer curat, cu mai puțin praf, ar opri eroziunea solurilor, inclusiv furtunile de cernoziom”, potrivit ecologistului.

În perioada Codului Roșu de caniculă din 11-17 iulie curent, când temperaturile au depășit 40 de grade Celsius la umbră, s-au produs tocmai 1.249 de incendii de vegetație. Cel mai grav a izbucnit la Ocolul Silvic Cahul - au fost afectate 12,4 hectare de pădure și 7,6 hectare de terenuri acoperite cu vegetație. Din cauza arșitei extreme, s-a deteriorat și o porțiune a traseului Chișinău-Bălți.

Vremea toridă și secetoasă a provocat „secetă foarte severă” pe cea mai mare parte a teritoriului țării, cu excepția raioanelor extreme de nord și, izolat, din centrul țării, potrivit meteorologilor. Au fost compromise recoltele de porumb și floarea-soarelui, pentru că acestea nu rezistă la secetă și temperaturi de 40 de grade Celsius, alte culturi de câmp. Pe unele câmpuri din raioanele de sud, floarea-soarelui a fost afectată în proporție de 60-80%, iar porumbul – în proporție de 70-100%.

De rând cu alte țări ale lumii, Republica Moldova s-a angajat să-și reducă emisiile de carbon, care provoacă creșterea temperaturilor, obiectivul fiind stabilit și în Legea privind acțiunile climatice, care a intrat în vigoare anul acesta. Noua lege stabilește că „adaptarea la schimbările climatice este un proces continuu” și formulează sarcini și obiective pentru toate instituțiile statului, de la ministere până la primăriile din sate.

***Activitatea solară intensă contribuie la creșterea temperaturii globale, dar efectele n-ar fi atât de dramatice dacă natura ar fi în echilibru. Oamenii au transformat planeta Pământ într-o seră și acum ei înșiși suferă de pe urma consecințelor. Experții de mediu susțin că temperaturile extrem de înalte (încălzirea globală) și restul schimbărilor climatice sunt provocate și accelerate în primul rând de activitatea umană ce prejudiciază mediul. În goană după câștiguri, omenirea a dezechilibrat ecosistemele, în loc să respecte felul în care natura își desfășoară procesele și să le susțină. Au fost transformate în terenuri agricole suprafețe pe care erau pajiști și păduri. Au fost exploatate irațional apa, solul, flora și fauna, alte resurse naturale. Ca sursă de energie, au fost utilizate preponderent combustibilii fosili (cărbuni, gaze), nefiind exploatate la timp posibilitățile energiei regenerabile. Toate aceste acțiuni iraționale au provocat creșterea emisiilor de carbon (a gazelor cu efect de seră), care contribuie la încălzirea globală.


Comentarii

Trimiteți un comentariu