Guvernul nu poate accesa rezervele valutare, dar profiturile ar putea fi partajate – explicaţia expertului economic Roman Chircă

 

Sursa foto: infotag.md

Eleonora Lisnic

Rezervele valutare de miliarde de dolari ale Băncii naţionale a Moldovei (BNM) sunt un tezaur care încinge fantezia unor politicieni în ultimul deceniu. Chiar de dinainte de a se produce faimosul „furtul miliardului” au răsunat opinii că banca centrală s-ar cuveni să pună la dispoziţia guvernului o parte din rezerve, pentru rezolvarea problemelor stringente.

Toţi guvernatorii care au condus BNM au respins categoric o asemenea posibilitate, însă ideea că rezervele valutare ar trebui „investite în economie şi proiecte sociale” a tot fost reluată de unii politicieni. Oponenţii acestora le-o taie scurt: „de rezervele valutare ale ţării nu se atinge nimeni”. Guvernatorii BNM subliniau că un asemenea lucru este în contradicţie cu legislaţia, care-i interzice Băncii naționale să acorde asistență financiară statului.

„Activele oficiale de rezervă nu pot fi utilizate în economia naţională, pentru că contravaloarea acestui fond deja se află, în lei, în economia naţională”, a declarat expertul economic, profesorul Roman Chircă, căruia i-am solicitat opinia pentru revista „Bănci şi Finanţe”. 

De ce, atunci, politicienii, inclusiv cei cu pregătire economică, vorbeau şi vorbesc despre posibilitatea accesării rezervelor valutare în scopurile necesare cheltuielilor guvernului?

„Probabil, din cauză că se emite în spaţiul public informaţia că există rezerve valutare de 2 miliarde, 3 miliarde… Şi nu tot timpul unii politicieni au suficient timp sau consilieri potriviţi care să le explice natura formării acestui Fond valutar şi care este modalitatea de utilizare a lui. Astfel, le apar tentaţii de a veni în spaţiul public cu asemenea propuneri”, a presupus Roman Chircă.

Interlocutorul a descris mecanismul prin care BNM pune în circulaţie leii emişi în locul valutei care completează Fondul de rezervă: „BNM cumpără pe piaţa valutară internă excesul de valută, oferind lei în cadrul acestor tranzacţii. Respectiv, putem spune că valoarea în lei a rezervelor valutare se regăseşte în economia naţională. Avem situaţii când excedentul de valută este achiziţionat de BNM – prima situaţia. În momentul în care se constată un deficit de valută, BNM vinde valută din rezerva valutară – este o a doua situaţie. Obiectivul principal al fondului de rezervă este menţinerea parităţii valutare a monedei naţionale”.

„Fondul valutar de rezervă este rezultatul achiziţionării de către BNM a excesului de valută, iar elementul cheie este că în economia ţării se regăseşte, simetric, contravaloarea sa în lei”, a subliniat expertul economic.

Prin urmare, guvernului nu-i poate fi deschisă nicio „portiţă de acces” către rezervele valutare adunate de BNM. Pe de altă parte, profitul de pe urma rezervelor valutare ar putea fi partajat de BNM cu statul, a admis Roman Chircă.  

„De regulă, rezervele se păstrează în valute străine. Se achiziţionează din contul lor anumite hârtii de valoare, cu garanţii sporite de pe piaţa internaţională, anumite titluri. Fie se achiziţionează certificate de metale preţioase. Iar profitul de pe urma gestionării Fondului de rezervă, eventual, poate fi partajat cu sectorul public, cu Trezoreria de stat şi prin astfel de instrumente aceste resurse să ajungă în finanţele publice la dispoziţia guvernului”, a spus expertul economic.

Potrivit lui, „există o practică internaţională când profiturile băncii naţionale sunt partajate cu guvernul, iar guvernul, la rândul său, are obligaţia de a suplini cu lichidităţi banca naţională în situaţii de criză. Aici are sens doar discuţia ca atare, de a identifica o interacţiune între BNM şi guvern pe segmentul de profituri de pe urma gestionării Fondului de rezervă”.

Eficienţa utilizării rezervelor valutare, de asemenea ar putea fi un subiect de discuţie, în opinia expertului: pot fi identificate anumite obiective investiţionale care ar aduce un profit mai mare. 

„Este o altă problemă modul în care este gestionat acest Fond. Poate aici are sens o discuţie privind identificarea obiectelor de plasament. Poate are rost achiziţionarea de metale preţioase fizice, dar nu de certificate, care nu întotdeauna înseamnă posibilitatea de acces imediat la metale preţioase…”, a spus Roman Chircă.

Întrebat „cât de transparent utilizează BNM rezervele valutare”, Roman Chircă a răspuns că „BNM publică anumite informaţii privind plasamentele, deşi poate lipsesc anumite detalii privind titlurile în care se investeşte”.

„În prezent, se furnizează anumite informaţii generale, care ar fi bine să fie completate cu detalii. Dar a existat mereu un interes redus din partea societăţii civile, a opiniei publice privind detaliile acestor plasamente. Cred că ar fi o idee bună să avem mai multe detalii privind plasamentele exacte, durata acestor plasamente, veniturile obţinute, dar acest lucru poate fi dezvoltat într-un format tehnic (care cred că este necesar)”, a adăugat el.

Întrebat dacă plasamentele din contul rezervelor valutare sunt realizate la discreţia BNM sau sunt convenite cu FMI, Roman Chircă a răspuns că „FMI poate veni doar cu sugestii şi recomandări în anticiparea anumitor crize, schimb de experienţă din alte zone, unde au existat crize”.

El a admis că, chiar dacă FMI poate veni cu sugestii referitoare la tipul plasamentelor, „acest lucru noi nu-l cunoaştem, pentru că aceste discuţii, dacă au loc, sunt purtate într-un format direct şi de regulă închis dintre FMI şi BNM”.

„Dar eu cred că în mare parte politica valutară este stabilită de BNM şi de Consiliul de supraveghere al BNM şi că există un cadru legal care prevede foarte strict care sunt competenţele BNM în aceste situaţii”, a declarat expertul economic.

„Să nu uităm că Fondul de rezervă s-a format pe parcursul unei perioade foarte îndelungate. Republica Moldova se află într-o situaţie de exces constant de valută, datorită migranţilor, care formează acest flux constant. De regulă, alte state se confruntă cu deficit de valută. În cazul nostru, avem situaţia aceasta, când excedentul permanent a şi condus la creşterea până la 4 miliarde dolari a Fondului de rezervă. În schimb, în situaţii de criză, de deficit de valută, cum ar fi descreşterea intrărilor de valută în urma transferurilor migranţilor, în urma scăderii bruşte a exportului sau al altor dezechilibre ale balanţei de plăţi, rezultate din fluxurile de capital, Fondul de rezervă este un instrument foarte eficient, care oferă siguranţă pentru stabilitatea şi paritatea valutară”, a menţionat Roman Chircă.

La începutul anului 2022, răspunzând la o întrebare a jurnaliştilor, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, sublinia că „rolul principal al activelor oficiale de rezervă este cel de prevenire a dezechilibrelor balanței de plăți a unei țări, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general”.

Potrivit lui, „utilizarea rezervelor valutare pentru finanțarea proiectelor sociale sau orice alte proiecte pe plan intern ar implica pompare de lichidități în piață și ar amplifica inflația, respectiv ar compromite eforturile BNM de atingere a obiectivul său fundamental și ar declanșa o spirală de șocuri ce ar eroda rezervele valutare”.     

Notă: La 31 ianuarie 2023, activele oficiale de rezervă au constituit 4 602,70 mil. dolari SUA, în creștere cu 128,53 mil. dolari SUA în comparație cu 30 decembrie 2022, când acestea au însumat 4 474,17 mil. dolari SUA.