Două evenimente culturale consacrate lui Nizami Ganjavi au avut loc la Chișinău

 Eleonora Lisnic

Potrivit enciclopediilor, Nizami Ganjavi este considerat cel mai mare poet epic romantic din literatura persană, iar moștenirea sa este apreciată și împărtășită de Afganistan, Azerbaidjan, Iran, Kurdistan și Tadjikistan.

Scriitorul și politicianul Ion Hadârcă, care a tradus din opera lui Nizami Ganjavi, a spus că acesta poate fi asemănat cu Eminescu, că a fost „un deschizător de drumuri” la vremea lui, un gânditor „profetic”, că a scris despre „dragostea tragică” mai înainte de a fi scrisă istoria lui Romeo și a Julietei, iar printr-un roman al său în versuri „a anticipat romanul în versuri a lui Pușkin”, că mesajul său „este unul inimaginabil într-un secol obscur de feudalism, de fundamentalism islamic”.

Ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău, Gudsi Osmanov, a prezentat câteva exemple din gândirea lui Nizami Ganjavi, cum ar fi „să fii un om bun este mai presus decât să deții puterea” și „dragostea este mai presus decât banii”.

Poetul și cugetătorul azer Nizami Ganjavi a fost omagiat la Chișinău

Foto: Ambasada Azerbaidjanului în Republica Moldova

La Chișinău a fost omagiat, în cadrul a două evenimente culturale, marele poet și cugetător azer Nizami Ganjavi, de la nașterea căruia s-au împlinit 880 de ani.

Evenimentele au fost organizate vineri, 17 decembrie, de Ambasada Azerbaidjanului, în parteneriat cu ministerele Culturii de la Chișinău și de la Baku și cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Un basorelief dedicat lui Nizami Ganjavi a fost dezvelit în scuarul din fața ambasadei, în prezența a numeroși invitați. Și tot în aceeași zi, la Biblioteca Națională din Chișinău s-a desfășurat evenimentul cultural „Moștenirea lui Nizami Ganjavi în contextul dialogului intercultural”.

În cadrul acestuia, Ambasada Azerbaidjanului a transmis bibliotecii un lot de cărți ale lui Nizami Ganjavi, traduse în mai multe limbi, din partea ministerului Culturii de la Baku. În cadrul evenimentului s-a anunțat că la Chișinău și Baku vor fi editate  cărți cu opere ale scriitorilor din cele două țări, în traducere, astfel încât cititorii din Azerbaidjan și Republica Moldova să poată beneficia și de un asemenea schimb cultural. S-a propus ca, la anul viitor, o expoziție cu asemenea cărți să fie organizată în capitala culturală a Azerbaidjanului, orașul Șușa, care se află în Karabahul eliberat de forțele armate azere în toamna anului 2020, după războiul de 44 de zile cu Armenia.

Printre participanții la evenimente s-au numărat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, reprezentanți ai Parlamentului Republicii Molova, ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, președintele Uniunii Scriitorilor, Teo Chiriac, sctiitorul și politicianul Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Științe, scriitorul Arcadie Suceveanu, scriitorul și publicistul Igor Volnițchi, personalități publice și politice, scriitori și jurnaliști, ambasadori și reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău, reprezentanți ai diferitelor comunități etnice, membri ai diasporei azere și reprezentanţi ai mass-media.

În cadrul evenimentului de la Biblioteca Națională, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău, Gudsi Osmanov, a citit mesajul ministrului Culturii de la Baku, Anar Kerimov, cu prilejul împlinirii a 880 de ani de la nașterea lui Nizami Ganjavi.

În cadrul celor două evenimente, vorbitorii au menționat prin ce anume este valoroasă opera poetului și gânditorului azer pentru întreg patrimoniul cultural mondial și au recitat fragmente din operele acestuia.

Scriitorul Ion Hadârcă, care a tradus din opera lui Nizami Ganjavi, a spus că acesta poate fi asemănat cu Eminescu, că a fost „un deschizător de drumuri” la vremea lui, un gânditor „profetic”, că a scris despre „dragostea tragică” mai înainte de a fi scrisă istoria lui Romeo și a Julietei, iar printr-un roman al său în versuri „a anticipat romanul în versuri a lui Pușkin”, că mesajul său „este unul inimaginabil într-un secol obscur de feudalism, de fundamentalism islamic”.

Ambasadorul Gudsi Osmanov a prezentat câteva exemple din gândirea lui Nizami Ganjavi, cum ar fi „să fii un om bun este mai presus decât să deții puterea” și „dragostea este mai presus decât banii”.

Potrivit unei note informative remisă presei de Ambasada Azerbaidjanului, „moștenirea poetică a lui Nizami Ganjavi constă din gazele, precum și din cinci poeme mari sub numele general „Khamsa”, care înseamnă cinci. Acestea sunt: „Tezaurul secretelor”, „Leyli și Majnun”, „Khosrov și Shirin”, „Șapte frumuseți”, „Numele Iskander”. Aceste capodopere au intrat în vistieria literaturii mondiale și au influențat multe personalități culturale ulterioare. Puțini oameni cunosc că subiectul poemului „Șapte frumuseți” de Nizami Ganjavi a servit drept bază pentru scrierea celebrei opere „Turandot”, de Giacomo Puccini. Marele gânditor german Johann Wolfrang Goethe, care și-a creat „Divanul Vest-Est” sub influența poeziei caucaziene, a apelat și el la opera lui Nizami Ganjavi”.

Numele lui Nizami Ganjavi i-a fost dat unui crater de pe Mercur (menționăm că un alt crater poartă numele lui Mihai Eminescu).

Potrivit enciclopediilor, Nizami Ganjavi este considerat cel mai mare poet epic romantic din literatura persană, iar moștenirea sa este apreciată și împărtășită de Afganistan, Azerbaidjan, Iran, Kurdistan și Tadjikistan. 

Articol publicat pe Dosar Media (www.dosar.media.md)