 |
| Foto: Descopera.ro/https://media.cancan.ro |
Autori: Maria Nicola, Victor Ardeleanu (fragmente din articol)
Nu v-aţi întrebat niciodată de ce presa e plină de poze oribile din punct de vedere al calităţii fotografice, deşi, vorba aceea, ziarele şi agenţiile de presă angajează fotografi profesionişti?
Prin pozele de presă abundă ochelarii căzuţi pe nas sau fluturaţi în aer, degetele pe nas sau la ochi sau fluturând aiurea, pumni încleştaţi, priviri nostalgice îndreptate către cer, degete întinse în altă direcţie decât privirile.
Ciudăţenii şi urâţenii.
Sunt pure „întâmplări”?
Nuuuu. Aceste poze penibile sunt intenţionat realizate şi selectate, pentru că reprezintă semnale masonice.
În ciuda propagandei cu care vrea să îi prostească pe cei creduli, francmasoneria este o sectă satanică (lucru evident dacă îi analizăm simbolurile, ritualurile şi protocoalele) al cărei scop este dominarea întregii planete.
Organizarea piramidală a acestei secte face ca doar francmasonii de rang înalt să cunoască exact toate planurile criminale pe care le-au conceput înaintaşii lor şi pe care ei le pun cu obstinaţie în practică. Ceilalţi sunt racolaţi în numele unor „idei esoterice” sau interese materiale şi sociale şi, în naivitatea lor, îşi imaginează că nu fac rău nimănui prin participarea la ritualurile şi conspiraţiile acestei secte.
Fotografii-semnal
Semnalele şi ordinele masonice sunt transmise prin mass-media, inclusiv prin televiziune, dar în special în presa scrisă, prin intermediul fotografiilor, al comentariilor fotografiilor şi al articolelor alăturate.
Un element-cheie în transmiterea semnalelor şi ordinelor masonice este realizarea fotografiilor-semnal. Pentru aceasta, fotografii fie sunt ei înşişi iniţiaţi, fie sunt solicitaţi de către redactori să surprindă personajele în ipostaze dinamice, gesticulând, pe baza unor modele.
Uneori este vorba de comenzi foarte precise, dar de cele mai multe ori aceste semnale indică:
- apartenenţa unei anumite persoane la masonerie;
- susţinerea unui anumit proiect sau a unei persoane de către masonerie;
- combaterea unei anumite persoane sau a unei idei, în diferite conjuncturi;
- uneori aceste semnale sunt o „semnătură” masonică pentru a da de ştire „fraţilor” de pretutindeni că anumite acţiuni sunt ticluite de masonerie sau sunt pe placul masoneriei mondiale;
- anumite mesaje pot cere sprijinul sau ajutorul, sau pot disimula anumite ştiri.
12 semnale masonice clasice:
1. Semne cu arătătorul 2. Semnul „OK” 3. Pumnul 4. Piramida 5. Jocul mâinii 6. Mâna pe inimă
7. Strângerea de mână 8. Ridicarea privirii
9. Privirea pe deasupra ochelarilor 10. Mâna la ochelari 11. Mâna la cravată 12. Mâna la gât
1. Semne cu arătătorul
De regulă, semnalul cu arătătorul indică cel puţin un lucru: persoana care îl emite aparţine masoneriei „cunoscătoare” şi activ implicate în mişcarea de edificare a Unicei Lumi a francmasoneriei, fie unei ramuri a masoneriei sau altei organizaţii de luptă masonice şi participă cel puţin la modul cel mai general, la marea subversiune.
2. Semnul „OK”
Este o alternativă a semnului cu degetul. Când apare în formă dublă sugerează constrângere. Se pare că folosirea lui în această formă este permisă doar membrilor Ierarhiei satanice aflaţi în misiuni importante.
3. Pumnul
Strâns şi agitat la tribună, este un gest de ameninţare: expresie a voinţei ferme a Superiorului Secret de a realiza un anumit proiect. Rostul său este de a-i determina pe eventualii „fraţi” care opun rezistenţă să-şi bage minţile în cap. Dacă pumnul se sprijină sub bărbie, atunci înlocuieşte semnul cu degetul şi îl etichetează pe purtătorul său drept „iniţiat” (iar vorbele/faptele sale drept binecuvântate „de sus”).
4. Piramida
Şi ea trebuie să înlocuiască semnul cu arătătorul, acolo unde acesta ar putea fi recunoscut de către nechemaţi ca semnal secret. Împletirea mâinilor, întâmplătoare sau cu o figură dusă pe gânduri, este un semn ideal de recunoaştere a „iniţiaţilor”.
5. Jocul mâinii
Cel care comite gestul se dezvăluie pe sine ca „iniţiat” sau transmite – în funcţie de textul care însoţeşte fotografia – un anumit mesaj/ordin.
6. Mâna pe inimă
Este un gest rar, dar preluat din ritualul lojilor.
7. Strângerea de mână
Este, de fapt, un semn secret de recunoaştere folosit în mod curent. Dacă un mason întâlneşte, în prezenţa unor „profani”, o persoană pe care nu o cunoaşte îndeaproape, dar despre care bănuieşte că ar putea fi un frate de lojă, când se salută printr-o strângere de mână, îi apasă uşor dosul mâinii cu policele, iar celălalt îl va apăsa şi el dacă e un frate.
8. Ridicarea privirii
„Privirea” îl desemnează pe cel care o practică drept membru al lojii sau, altfel spus, de „cunoscător”.
9. Privirea pe deasupra ochelarilor
Nici privirea pe deasupra ochelarilor nu are o semnificaţie anume, în afară de aceea că persoanele care se lasă fotografiate astfel aparţin cercului celor mai mult sau mai puţin „cunoscători”. Mesajele speciale trebuie transmise „fraţilor” eventual prin textul care însoţeşte fotografia.
10. Mâna la ochelari
Acest semnal se combină adesea cu „ridicarea privirii”, pentru a sublinia că nu este vorba de o fotografie întâmplătoare. Semnalul are aceeaşi semnificaţie, de apartenenţă a respectivului la francmasonerie şi, în funcţie de textul însoţitor, o indicaţie „internă” sau un mesaj al Templului Satanic.
11. Mâna la cravată
Acest semnal are o semnificaţie precisă, este un semnal de alarmă care spune: „Eu, masonul (sau alt „iniţiat”) X, sunt la ananghie. Iubiţi fraţi masoni, săriţi-mi în ajutor în măsura în care o puteţi face din poziţia în care vă aflaţi”.
12. Mâna la gât
Un gest mai rar folosit, are aceeaşi semnificaţie ca şi „mâna la cravată” („Sunt la anaghie, ajutaţi-mă!”) şi probabil că a fost conceput pentru cazul în care un „frate” nu poartă, întâmplător, cravată în momentul în care are necazuri şi este nevoit să lanseze un apel rapid şi secret camarazilor săi.
Deşi am identificat aceste 12 semnale diferite, nu trebuie să ne imaginăm că fiecare dintre ele are o semnificaţie univocă. Argumentul cel mai simplu este acela că atunci persoanele care nu poartă ochelari nu ar putea transmite anumite mesaje. Unele semne apar mai rar decât altele, şi, analizând diferite fotografii, putem deduce, de exemplu, că semnul „OK” în varianta realizată cu ambele mâini este rezervat masonilor de rang înalt aflaţi în misiuni foarte importante.
Pumnul, atunci când este agitat în aer, indică impunerea unui proiect.
Dintre toate cele 12 semne, ultimele două: mâna la cravată şi mâna la gât sunt folosite de francmasoni pentru a cere ajutor „fraţilor” atunci când se află în anumite conjuncturi dificile.
Cum deosebim gesturile fireşti de semnalele masonice?
Recapitulând, semnalele masonice sunt gesturi comune. Pe marea lor majoritate probabil că fiecare dintre noi le realizăm de mai multe ori în fiecare zi.
Atunci, de ce au fost alese ca semnale masonice? Tocmai pentru a nu atrage atenţia cititorului neavizat!
Cum identificăm aceste gesturi ca semnale masonice în anumite fotografii? Mai ales atunci când ele sunt nejustificate sau nu sunt însoţite de o mimică asociată, ele sunt semnale. Atunci când gestul este explicabil în context, nu este vorba neapărat de un semnal masonic.
De exemplu, pentru un vorbitor volubil ca Traian Băsescu, care gesticulează tot timpul, nu trebuie să ne gândim imediat că toate semnele cu mâna pe care le face sunt semnale masonice. Vorbitor pasionat, Băsescu este prins în discurs şi gesticulează mai tot timpul. Cu atât mai uimitor este faptul că, deşi gesticulează mai tot timpul, marea majoritate a fotografiilor din presă nu redau această gestică. În ceea ce-l priveşte pe Adrian Năstase, un personaj mai degrabă introvertit, gestul nu este însoţit şi de mimică.
Deci în acest colaj, deşi aparent ambele personaje pot părea că fac semnale masonice, în realitate numai în cazul lui Adrian Năstase este vorba cu certitudine de un semnal masonic.
Acest colaj a apărut exact în această formă în presă între cele două tururi de scrutin ale alegerilor din noiembrie-decembrie 2004.
Poate consideraţi că gesturile-semnal apar în fotografii pentru ca acestea să fie dinamice şi expresive. Nu este neapărat aşa, pentru că chipul uman este deosebit de expresiv. Nenumărate stări şi nuanţe pot fi transmise prin mimică şi gestică, fără ostentaţia semnelor speciale.
Articolul complet pe Yogaesoteric.net: https://yogaesoteric.net/special-invatati-sa-descifrati-semnalele-si-ordinele-masonice-secrete-transmise-prin-presa/
https://www.lovendal.ro/wp52/alicuza-domnitorul-adus-de-francmasoni-si-detronat-tot-de-ei/
Comentarii
Trimiteți un comentariu