Cine a fost Melhisedec, preot al Dumnezeului Celui Preaînalt




Deși Biblia nu ne oferă detalii despre Melhisedec, Părinții Bisericii au transmis din generație în generație povestea vieții acestui om deosebit, ”preot al Dumnezeului Celui Preaînalt”, ”fără mamă, fără tată, nici început zilelor având, nici sfârşit”, ”în veac închipuit ca Fiul lui Dumnezeu”.

Melhisedec (Melchisedec) a fost prințul, apoi împăratul cetății Salem (care exista pe locul Ierusalimului de astăzi), primul pustnic din istoria omenirii, înaintea Sfântului Prooroc Ilie și a Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Melhisedec a dus o viață aspră de sihastru în muntele Tabor vreme de 7 ani.

Printr-o revelație divină, tânărul Melhisedec a înțeles absurditatea închinării la idoli, a mers împotriva voinței tatălui său păgân (rege al Salemului) și a crezut în Dumnezeul adevărat, Cel Care a creat cerul și pământul cu toate ale lor.

Aceste amănunte le cunoaștem de la Părintele Ilie Cleopa, care la rândul său îl citează pe Sfântul Atanasie cel Mare, Patriarhul Alexandriei.


Dumnezeu l-a numit pe Melhisedec ”preot al Dumnezeului Celui Preaînalt”. Fiind ridicat la acest rang, Melhisedec a fost împuternicit să-L reprezinte pe Dumnezeu pe pământ pentru a-l binecuvânta pe Avraam, primul patriarh de după potop (prin cele trei femei ale sale, Avraam a devenit părinte al tuturor seminţiilor pământului – al semiţilor (evreilor), al iafetiţilor, adică al creştinilor (indo-europenilor), şi al hamiţilor, adică al arabilor.
Avraam a fost al unsprezecelea patriarh de la Sem (fiul lui Noe) și a trăit prin anii 2150 – 2000 î.Hr.).



Comentarii