Foto: timpul.md |
Ridicăm de Paştele
Blajinilor, cu gândul la moarte şi la viaţa veşnică
În ziua de luni de după Săptămâna Luminată, creştinii ortodocşi din Republica Moldova ţin Paştele Blajinilor.
Numele sărbătorii vine de la slavonul “blajennîi” (“блаженный”), cu sensul de ”om salvat, mântuit, primit în Ceruri”.
Sărbătoarea este respectată mult de oameni, în credinţa şi speranţa că prin rugăciune pot contribui la starea de bine a celor dragi lor trecuţi în altă lume.
Numele sărbătorii vine de la slavonul “blajennîi” (“блаженный”), cu sensul de ”om salvat, mântuit, primit în Ceruri”.
Sărbătoarea este respectată mult de oameni, în credinţa şi speranţa că prin rugăciune pot contribui la starea de bine a celor dragi lor trecuţi în altă lume.
În unele localităţi, această pomenire a răposaţilor se face în ziua
de duminică, în special din motivul că preotul are mai multe parohii şi
nu reuşeşte să ajungă în toate în aceeaşi zi.
Reţinem însă că Biserica Ortodoxă binecuvântează pentru ziua de luni Paştele Blajinilor, deoarece duminica este ziua Învierii.
Reţinem însă că Biserica Ortodoxă binecuvântează pentru ziua de luni Paştele Blajinilor, deoarece duminica este ziua Învierii.
De “Blăjini”, cum se pronunţă în Republica Moldova, oamenii se duc în
localităţile din care provin, pentru a “ridica” la mormintele rudelor.
După ce preotul adună pomelnicele şi citeşte rugăciunea pentru răposaţi, creştinii dau de pomană pentru sufletele celor trecuţi în altă lume.
Pomenile de sufletul celor morţi nu se dau la întâmplare, mai ales în cazul comunităţilor mici. Acestea sunt oferite unor rude, vecini, prieteni – oameni cunoscuţi ca buni creştini, în care poţi avea încredere că vor pomeni cu un cuvânt sau un gând bun pe cel răposat.
“Să trăim şi să-i pomenim”, spun oamenii, închinând câte un pahar de vin.
După ce preotul adună pomelnicele şi citeşte rugăciunea pentru răposaţi, creştinii dau de pomană pentru sufletele celor trecuţi în altă lume.
Pomenile de sufletul celor morţi nu se dau la întâmplare, mai ales în cazul comunităţilor mici. Acestea sunt oferite unor rude, vecini, prieteni – oameni cunoscuţi ca buni creştini, în care poţi avea încredere că vor pomeni cu un cuvânt sau un gând bun pe cel răposat.
“Să trăim şi să-i pomenim”, spun oamenii, închinând câte un pahar de vin.
Pentru Paştele Blajinilor, gospodinele vopsesc din nou ouă, ca să fie proaspete şi gătesc bucate alese.
Sărbătoarea le aminteşte tuturor de moarte şi de viaţa de apoi, de veşnicie.
Pentru mulţi este un prilej de a-şi vedea rudele adunate grămadă.
Părinţii îşi roagă copiii să vină la mormintele lor, când va veni timpul, şi să-i pomenească în rugăciuni.
Pentru mulţi este un prilej de a-şi vedea rudele adunate grămadă.
Părinţii îşi roagă copiii să vină la mormintele lor, când va veni timpul, şi să-i pomenească în rugăciuni.
Paştele Blajinilor este o sărbătoare populară, perpetuată din
dorinţa creştinilor. Biserica nu are o rânduială specială pentru
această zi, preoţii rostind rugăciunile tradiţionale de pomenire a
morţilor, dar binecuvântează această sărbătoare, în acord cu învăţătura
că răposaţii trebuie pomeniţi şi că rugăciunile pentru ei pot fi
înălţate în orice zi.
În Republica Moldova, spre deosebire de alte regiuni ale Basarabiei
istorice, oamenii în etate nu povestesc legenda despre “blajinii” care
ar locui pe un tărâm enigmatic.
Eleonora Lisnic
Elldor.Info
Elldor.Info
Comentarii
Trimiteți un comentariu