Articol despre îngeri. "Cartea îngerilor"

 

Îngerii – ocrotitorii, povăţuitorii, prietenii şi fraţii noştri 

Articole mai noi despre îngeri: http://elldor.info/tag/ingeri/

Părintele Sofian Boghiu povestea cum într-o situaţie foarte grea “a strigat” în gând către Îngerul lui Păzitor şi ajutorul i-a venit imediat. Să cerem ajutorul îngerilor, pentru că este un dar minunat pe care ni-l oferă Dumnezeu în această viaţă. Şi să facem tot posibilul ca şi îngerilor să le fie interesant şi plăcut în preajma noastră. Că dacă omul nu face nimic frumos şi interesant şi trăieşte ca un roboţel, se plictisesc şi îngerii.
 
Îngerul Păzitor ne stă mereu în preajmă, are rol de ocrotitor al nostru, are o putere enormă, dar putem avea şi sprijinul altor îngeri. Când mergem la lecţii, la serviciu sau oriunde în altă parte, este bine să-L rugăm pe Dumnezeu să ne înconjoare cu îngerii Lui, să ne ocrotească şi să ne dea ajutor şi sfat prin ei. Încercaţi şi veţi vedea cum pe toate le faceţi mai uşor şi mai bine, iar negativitatea emanată de alţii nu vă mai atinge.

Când cereţi ajutorul îngerilor, faceţi-o în gând şi nu încercaţi metode ciudate şi riscante, necreştine, pentru că riscaţi să atrageţi energii joase şi periculoase. Rugaţi-vă în gând. Cu o rugăciune consacrată sau cu cuvinte proprii. Gândurile omului le pot percepe doar forţele Binelui, în timp ce cuvintele sunt auzite de către toţi. 

Reţineţi acest fapt şi nu strigaţi în gura mare chiar toate planurile pe care le aveţi. Ce ar trebui să mai ţinem minte: îngerii nu stau în preajma oamenilor mânioşi sau cu gânduri urâte - din cauza incompatibilităţii. Chiar şi Îngerul Păzitor – spun sfinţii părinţi – stă mai departe de noi în perioadele în care avem o viaţă mai puţin armonioasă. În asemenea situaţii, trebuie să regretăm motivul care l-a îndepărtat de noi şi să-l rugăm să se întoarcă.
 
Iar când ne rugăm acasă şi avem timp suficient, este perfect să aprindem şi o lumânare. Preoţii spun că este important. Întrebaţi-i de ce şi vă vor spune.
 
Potrivit sfinţilor părinţi, Dumnezeu a creat 99 de specii angelice (îngeri, dintre care o treime “au căzut”). Apoi, printr-o lucrare specială, Dumnezeu l-a creat pe Om, pe Adam.“Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră”, a zis Dumnezeu, Sfânta Treime. 

Iisus Hristos povesteşte parabola cu “a suta” oaie pierdută, în căutarea căreia porneşte Păstorul. Dumnezeu S-a întrupat pe Pământ pentru a readuce la “turmă” “oaia pierdută”.
 
După trecerea din această viaţă, când ne însoţeşte în drumul nostru către Cer, Îngerul Păzitor şi ceilalţi îngeri care ne însoţesc ni se adresează cu formula “frate suflete”. Sfinţii părinţi spun că omul este “înger amestecat”. Să fim conştienţi de acest nume şi să-l merităm, pentru că este foarte frumos.
Sfântul Grigorie Teologul spunea că Dumnezeu l-a creat pe om pentru a realiza o legătură între lumea nevăzută a ierarhiilor cereşti şi cea văzută. 

Îngerii sunt făpturi spirituale nevăzute, „pară de foc”, după Proorocul David, dar numai omul are atribute biologice, datorită cărora poate interacţiona plenar cu regnurile mineral, vegetal şi animal şi, în acelaşi timp, graţie firii sale nevăzute – sufletul -, să interacţioneze cu sferele înalte. 

Această capacitate de a fi prezent concomitent în două lumi, de a fi legătura dintre ele, este o însuşire care i-a fost dată doar omului, făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Potrivit învăţăturii creştine, „după chipul” înseamnă înzestrarea cu raţiune şi liber arbitru, iar „asemănarea” arată înzestrarea cu virtute (calităţi morale). Spiritul uman a fost înzestrat cu toate însuşirile pe care le are Dumnezeu, dar... la o scară mai redusă.

Aşadar, Dumnezeu a creat 99 de specii angelice, iar sfinţii părinţi ne mai spun că acestea sunt organizate în 9 cete (coruri) şi 3 triade: 1.Serafimii, Heruvimii şi Scaunele; 2. Domniile, Stăpâniile şi Puterile; 3. Începătoriile, Arhanghelii şi Îngerii.
 
"Triada cea mai înaltă e formată din Serafimi, Heruvimi şi Scaunele cereşti, ei primind lumina lui Dumnezeu în mod direct. Triada următoare e compusă din Domnii, Stăpânii şi Puteri, care primesc lumina şi o transmit la triada următoare formată din Începătorii, Arhangheli şi Îngeri. În centru, se află energie pură, care din lumină se transformă în căldură şi, în cele din urmă, în materie." 


 
Cartea cu îngeri

Se spune că îngerii sunt nişte făpturi de lumină, albe şi înaripate, care se manifestă în gânduri, în vise şi rugăciuni, în viziuni individuale şi colective, călătorind pe nori, pe arcuri de curcubee sau coborând pe scări de argint. Mesageri ai lui Dumnezeu, ei ne sunt dăruiţi fiecăruia în parte şi depinde de noi dacă vom şti să-i păstrăm şi să îi merităm. Câteodată, prin voia lui Dumnezeu, unii oameni dobândesc ei înşişi virtuţi de îngeri, făcând fapte bune şi generoase, care să-i scape pe alţii de la necaz. Imaginarea îngerilor n-are sfârşit. Oamenii au crezut totdeauna în ei.



Ţara îngerilor

Atât în Orient, cât şi în Occident, tradiţia popoarelor interpretează îngerii ca pe o energie divină, o prezenţă care participă la creaţia absolută, spirituală şi transcendentă, dar şi la viaţa profană, terestră, stăpânită de spaţiu şi timp. Îngerul este o prelungire a prezenţei lui Dumnezeu care coboară pe pământ pentru a purta un mesaj de lumină şi de perfecţiune. În tradiţia ebraică, adoptată şi de creştini, universul este o ierarhie care porneşte de la un punct central, înalt şi deplin, care e Dumnezeu, şi care - într-un mod circular şi concentric - se întinde până la infinit. Alături de El se află îngerii, grupaţi în nouă coruri, aşezate în mod diferit faţă de punctul central. Numele de coruri vine de la faptul că ei cântă întruna, aducând laudă lui Dumnezeu. Cele nouă coruri îngereşti sunt următoarele (din motive de accesibilitate a textului, am renunţat la limbajul ecleziastic, folosit în scrierile bisericeşti - n.red.):
1. Serafimii, Heruvimii şi Scaunele - pavăză a Tatălui; 2. Domniile, Stăpâniile şi Puterile - pavăză a Fiului; 3. Începătoriile, Arhanghelii şi Îngerii - pavăză a Duhului Sfânt.
Corurile sunt organizate pe trei trepte descendente, fiecare din ele posedând trei ordine. Triada cea mai înaltă e formată din Serafimi, Heruvimi şi Scaunele cereşti, ei primind lumina lui Dumnezeu în mod direct. Triada următoare e compusă din Domnii, Stăpânii şi Puteri, care primesc lumina şi o transmit la triada următoare formată din Începătorii, Arhangheli şi Îngeri. În centru, conform aceleiaşi tradiţii ebraice, se află energie pură, care din lumină se transformă în căldură şi, în cele din urmă, în materie. Îngerii urmează acest proces într-o comuniune totală cu Dumnezeu. Legătura lor cu Creatorul cerului şi al pământului se manifestă printr-o rază de lumină. Acesta este conceptul îngerului mesager, un canal pur şi direct de transmitere a energiei divine.

Familiile îngereşti
Patriarhul evreu Enoh, în Cartea sa, spune că în total există 301.605.722 de îngeri. Corul îngerilor, reprezentat de o sferă nelimitată în jurul unui punct central, este o alegorie care evocă ordinea creaţiei. Îngerii sunt elemente de foc, emanaţii pure ale acestui punct central, dar iradierea lor este atenuată, pentru ca să poată pătrunde în partea materială şi densă a universului. Conform mărturiilor din Sfintele Scripturi, vederea unui înger provoacă un fior datorat strălucirii pe care o emite. Dar să vedem cine sunt locuitorii acestor coruri îngereşti şi cum se manifestă ei.

Serafimii
Ei reprezintă gloria lui Dumnezeu, care se exprimă sub forme de esenţă pure şi care se propagă ca un principiu al vieţii în tot universul. Ei purifică şi iluminează şi de aceea sunt păzitorii locurilor sfinte. Ei sunt reprezentaţi cu trei perechi de aripi şi cu ochi. Îşi acoperă corpul şi faţa cu aripile, pentru a se proteja de strălucirea luminii lui Dumnezeu.

Heruvimii
Ei reprezintă înţelepciunea lui Dumnezeu şi au sarcina de a face ordine în haosul universal. Sunt păzitorii cunoaşterii supreme şi răspândesc legea iubirii. Sunt purtătorii de bucurie şi sunt reprezentaţi sub formă de copilaşi înaripaţi.

Scaunele
Manifestă unirea cu Dumnezeu şi se numesc Scaune pentru că, aşa după cum spune tradiţia, sunt tronul lui Dumnezeu în Univers. Descrişi ca nişte făpturi imense, cu aripi circulare, iluminate de culorile curcubeului, ei sunt purtătorii perseverenţei.

Domniile
Manifestă puterea lui Dumnezeu şi sunt reprezentaţi cu un sceptru şi o sabie - simbol al forţei divine asupra întregii creaţii. Ei trezesc în om forţa de a învinge inamicii interiori, aşezând supremaţia lui Dumnezeu asupra tenebrelor. Una dintre aceste manifestări ale inamicilor interiori este boala. Domniile sunt îngeri vindecători care ne apără când luptăm cu boala.

Puterile
Manifestă voinţa lui Dumnezeu şi sunt reprezentaţi ca nişte copilaşi fără trup, dar cu aripi. Ei simbolizează rapiditatea cu care voinţa Domnului se împlineşte în tot universul. Ei sunt responsabilii miracolelor prin care oamenii iau cunoştinţă despre intervenţia directă a energiei divine în viaţa lor.

Stăpâniile
Manifestă puterea lui Dumnezeu şi forţa luminii. Sarcina lor este să ţină sub ordine întreg imperiul divin, eliminând răul, protejând oamenii de duşmanii lor interiori şi exteriori şi de aceea sunt desemnaţi şi ca Armata lui Dumnezeu. Ei sunt descrişi ca având coif pe cap, armură şi o sabie care scoate scântei. Dintre ei fac parte îngerii păzitori şi îngerii războinici.

Începătoriile
Manifestă puterea lui Dumnezeu asupra naturii şi principala lor sarcină este să se ocupe de echilibrul celor patru elemente: apa, aerul, pământul şi focul. Sunt responsabili de lumea vegetală şi sunt reprezentaţi cu sceptre şi cruci în mâini.

Arhanghelii
Manifestă supremaţia lui Dumnezeu şi comandă legiunile de îngeri. Sunt responsabili de regnul animal. Sunt descrişi ca nişte făpturi de o mare frumuseţe şi foarte majestuoase. Ei transmit mesajele lui Dumnezeu către oameni.

Îngerii
Reprezintă protecţia lui Dumnezeu asupra tuturor creaturilor. Printre ei se află îngerii păzitori, care se ocupă de evoluţia spirituală şi protejarea oamenilor împotriva pericolelor. Ei nu ne părăsesc niciodată. Fiecare făptură omenească e dăruită de la naştere cu un înger păzitor care îl acompaniază pe tot drumul lung al vieţii. Depinde de noi dacă ştim sau nu să intrăm în legătură cu el.

Îngerii păzitori şi Kabbala
Conform Kabbalei ebraice, există 72 de calităţi care îl înconjoară pe Dumnezeu şi care se află la dispoziţia omului. Ele sunt întruchipate în 72 de îngeri sau genii servitoare. Fiecare dintre ei are un nume şi poate fi invocat la ore precise. Potrivit acestei credinţe, ei sunt în legătură cu o energie zodiacală specifică. Fiecăruia dintre ei îi este atribuit un psalm din Vechiul Testament, căruia îngerul îi răspunde imediat, prin prezenţa sa. Fiecărui om, în funcţie de ziua sa de naştere, îi este repartizat, prin afinităţi energetice, un înger care trebuie să îl protejeze, să îl ghideze şi să-l ajute. În cartea sa, care a devenit rapid un bestseller internaţional - "Anchetă asupra existenţei îngerilor rebeli" - (Editura "Filipacchi", 1995) angeologul francez Edouard Brasey dă tabloul complet al geniilor servitoare, dar şi strategia de contactare a lor. Conform teoriilor sale, apropierea de îngeri - în afară de invocaţia rituală, care constă în a-i chema la ore precise pe numele lor sacru - un rol important îl joacă şi structura energetică a zodiacului, fiecare înger având o misiune de îndeplinit, în funcţie de elementul pe care îl reprezintă: Apă, Aer, Pământ sau Foc. Geniile servitoare aduc o energie specifică, care este la dispoziţia celui care le invocă, iar când această energie este conectată la dimensiunea terestră, din potenţială ea devine concretă, se transformă în putere.

Ce formă au îngerii?

Reprezentarea îngerilor în sculptură şi pictură a fost permisă abia după Conciliul din Niceea, din anul 787. De atunci încoace, artiştii au putut să dea frâu liber imaginaţiei lor. În epoca Renaşterii, când s-a manifestat o mare transformare a omului în raport cu universul, îngerii au fost reprezentaţi într-o manieră mai puţin eterică decât în secolele premergătoare, mult mai materiali, aproape tereştri. Cerul s-a apropiat de pământ, artiştii acordându-şi viziunile plastice cu spiritul destul de pozitivist al vremii. Singurul semn mistic, supranatural al prezenţei lor este aureola, pictată deasupra capului pentru a marca legătura cu divinitatea. După o perioadă de uitare, în care raţiunea pură şi materialismul ştiinţei i-a îndepărtat pe oameni de ei, îngerii revin astăzi cu întreaga forţă pe care le-o acordă tradiţia. Oamenii au nevoie de miracole şi de îngeri. Dumnezeu ne e mai necesar ca oricând.

Manifestări îngereşti
Tradiţia creştină a sintetizat mai ales trei moduri de comunicare cu îngerii: 1. Îngerii se arată sub formă de viziuni, şi în cazul acesta apariţia lor semnalează un eveniment important. Exemplul clasic este cel al apariţiei îngerului Gavril, care i-a anunţat Fecioarei Maria naşterea lui Hristos. 2. Îngerii apar în vise pentru a transmite mesaje concrete, privind viaţa celor ce îi visează. 3. Îngerii apar sub formă de voci, avertizându-i pe oameni că se află în faţa unor pericole. Oamenii care văd sau visează îngeri nu se află într-o stare de conştienţă obişnuită. Ei dorm, visează, trăiesc stări emoţionale puternice, participă la ritualuri religioase, se roagă fierbinte. Canalele de comunicare cu îngerii nu sunt cele ale spiritului analitic.

Comunicarea cu îngerii
Se întâmplă adesea ca în diferite împrejurări, fără nici un motiv, să ne simţim inundaţi de un sentiment de bucurie intensă. O senzaţie blândă, de bine sufletesc şi trupesc, dar şi un gând care ne spune că felul în care trăim e frumos şi curat, pe placul lui Dumnezeu. Putem fi siguri că lângă noi a stat un înger. Tradiţia şi experienţa creştină ne învaţă că îngerii sunt mesagerii lui Dumnezeu, care insuflă vieţii noastre lumină şi energie divină. Tatăl ceresc îşi împrăştie lumina în univers, iar îngerii au menirea să o poarte până la fiecare făptură în parte, oricât de măruntă şi de umilă ar fi. Comunicarea cu îngerii nu are a face cu spiritul raţional. Ea e subtilă, imaginară, miraculoasă, deschizându-ne poarta spre o altă dimensiune, în care suntem inundaţi de lumina cerească. Cercetătorii pasionaţi de studiul îngerilor (s-au scris mii de cărţi pe tema aceasta) se străduiesc să sintetizeze canalele prin care oamenii pot să intre în legătură cu ei.

Imaginaţia
În planul acesta, puterea îngerească e transmisă prin imagini pure, perfecte, splendide, captate de ochiul nostru interior. Faptul de a fi în contact cu imagini atât de frumoase ne înalţă şi pe noi la o stare îngerească.

Sentimentele
Pot fi şi ele canale de comunicare. Prezenţa unui înger trezeşte un sentiment de fericire, de frumuseţe şi de beatitudine. Iubirea, bucuria, tandreţea, sentimentul de împlinire pot fi comparate cu nişte stări de vibraţie sufletească ce au interferenţă cu îngerii. Sentimentele pure sunt "semnalizări" rapide care pot convinge îngerul să coboare.

Senzaţiile
În multe din relatările privind apariţiile angelice, martorii povestesc despre o senzaţie extrem de precisă a unei prezenţe invizibile, care într-o imprejurare sau alta i-a ferit de un rău, de un accident. Uneori, prezenţa îngerilor se manifestă şi printr-o fâlfâire de aripi, prin senzaţia unei mângâieri. Bineînţeles, niciodată un om primar, primitiv, redus doar la o viaţă materială şi senzorială, nu va simţi îngerul. Calitatea spirituală a omului şi credinţa sunt cele care facilitează prezenţele îngereşti. Prezenţa angelică este rezultatul unei opţiuni decisive: armonia cu cerul sau negativismul lumii concrete.

Ritualurile religioase
O ceremonie religioasă, indiferent de biserica în cadrul căreia este organizată (ortodoxă, catolică etc.), face totdeauna apel la îngeri. Atunci când slujba e pătrunsă de forţă duhovnicească - de pildă, miezonopticile practicate la mănăstirile ortodoxe -, senzaţia bisericii încărcate de îngeri este o realitate. În ritualurile lor tradiţionale, evreii, hinduşii şi musulmanii invocă şi ei prezenţele îngereşti, ale căror imagini sunt conservate în stele funerare şi temple încă din vremea civilizaţiei mesopotamiene.

Rugăciunea
Adresată cerului ca o solicitare intensă, atunci când e spusă cu mare credinţă şi din suflet curat, rugăciunea aduce totdeauna răspunsul cerului transmis de un înger. S-a scris mult despre modalitatea de a ne ruga: în picioare sau în genunchi, cu cuvinte rostite tare sau doar în gând, cu faţa la răsărit etc. În cele din urmă, nu protocolul de gesturi contează, cât sinceritatea şi încrederea noastră că rugăciunea este ascultată şi împlinită în cer. Rugăciunea zilnică, rostită cu ardoare şi cu speranţă, nu rămâne niciodată fără bune urmări. Atunci când ea devine o parte constantă a existenţei, când ziua începe şi se sfârşeşte cu ea, sentimentul comunicării cu cerul nu ne mai părăseşte, există în mod real un canal de comunicare, o fereastră spre lumina divină, la care îţi poţi întâlni oricând îngerul.

Sursa: “Formula As”, 2000


Iată şi Rugăciunea ortodoxă înainte de călătorie, prin care cerem să fim însoţiţi şi ocrotiţi de îngeri:
“Stăpâne Doamne Dumnezeul nostru Cel ce eşti Calea, Adevărul şi Viaţa, care ai slobozit cu preaslăvire pe Iosif de prigonirea fraţilor săi, povăţuindu-l pe el în Egipt şi cu Blagoslovenia bunătăţii Tale ajutându-l l-ai făcut să sporească uimitor în toate.
Doamne, cela ce ai călătorit împreună cu Luca şi Cleopa la Emaus şi prin frângerea pâinii preaslăvit descoperindu-Te lor, i-ai făcut să se întoarcă veseli în Ierusalim, călătoreşte şi acum cu Darul şi cu Dumnezeiasca Ta blagoslovenie cu noi, robii tăi, care cu umilinţă ne rugăm Ţie. Şi precum ai trimis lui Isaac şi lui Tobie înger paşnic împreună călător, iar călătoria şi întoarcerea acelora cu pace şi cu bună sporire ai făcut-o, rugămu-ne Ţie, trimite-ne şi nouă îngeri paşnici, credincioşi, îndreptătiri, păzitori, ca să ne povăţuiască pe noi după voia Ta. Izbăveşte-ne pe noi de tâlhari şi de toată bântuiala vrăjmaşilor ucigători de oameni, păzeşte-ne viaţa noastră nevătămată şi sufletele curate de toată întinăciunea ni le fereşte. Mişcările noastre sporeşte-le în bine, apucăturile îndreptează-ni-le şi ne îzbăveşte pe noi de cei ce ne vor nouă răul, văzuţii şi nevăzuţii vrăjmaşi. Îzbăveşte-ne de dosădirea oamenilor răi şi vicleni şi de tot viforul şi nefericirea. Dăruieşte-ne nouă pace, sănătate şi Dumnezeiescul Tău ajutor cel atotputernic, ca sprijiniţi fiind, să nu ne abatem din calea poruncilor Tale. Aşa ne rugăm Ţie, Împărate Atotputernice şi nepomenitorule de rău, Doamne auzi-ne pe noi smeriţii pentru bunătatea Ta şi treci cu vederea greşalele noastre; îmbogăţeşte-ne pe noi cu Darul Tău şi plini de Dansul ne arată, împodobindu-ne cu Dumnezeiasca Ta blagoslovenie, cu mila şi cu bunătăţile cereşti şi pământeşti, ca astfel călătorind, să ne întoarcem cu bine, lăudând şi binecuvântand bunătatea Ta cea nemărginită.
Că a Ta este stăpânirea, Împărăţia, puterea şi Slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”


















Comentarii

  1. Sfatul pe care ni-l dau sfinţii este să nu ne dorim să vedem îngeri şi, implicit, să nu cerem în rugăciuni să-i vedem. Toate la timpul lor şi doar atunci. Dorinţa de a vedea îngeri poate izvorî din mândrie sau, cel puţin, din lipsă de modestie şi curiozitate nesănătoasă. În plus, există pericolul să fim păcăliţi cu vedenii false.

    Un interviu foarte bun despre îngeri cu părintele Daniel Benga, prof. prodecan la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti:
    http://www.formula-as.ro/2008/850/spiritualitate-39/craciun-cu-ingeri-10604

    Din interviu:
    “Îngerul este o fiinţă netrupească, dar care are o realitate personală care se manifestă. Îngerul are voinţă, raţiune, are puterea de a iubi şi de a intra în contact şi de a dialoga cu omul. Îngerii au fost creaţi de Dumnezeu înainte de Facerea Lumii, şi anume, la Facerea Lumii nevăzute, care este lumea tuturor văzutelor şi nevăzutelor - cum o numim în Crez. Au fost creaţi numai atunci şi toţi deodată - o infinitate de îngeri, "miriade şi miriade", spune Biblia. Cum îngerii sunt fiinţe dialogice şi personale, putem intra în contact cu ei, dar nu-i putem vedea aievea, în sens material. Un om pneumatizat, adică un om care are o mare sensibilitate duhovnicească, poate vedea îngeri. Dar îi vede mai mult cu ochii minţii şi nu ca o realitate fizică. Îngerii sunt lumea intermediară dintre noi şi Dumnezeu. Am să vă povestesc o întâmplare. Acum mai bine de 20 de ani, în satul bunicilor mei, a venit un preot foarte bătrân. Preotul acela nu era călugar, dar trăia de mult celib. Şi văzând părintele că lumea nu prea se înghesuie la Sfânta Liturghie, nu s-a apucat să-i ameninţe că-i mănâncă iadul, ci le-a spus aşa: "Dacă nu veniţi la biserică, voi pierdeţi, nu eu. Pierdeţi pentru că nu vă alăturaţi îngerilor. Eu, când ies cu Sfânta Evanghelie la Liturghie, sunt împreună cu îngerii!". Şi aşa este, căci există o rugăciune specială pe care preotul o rosteşte la Liturghie, şi prin rugăciunea asta îngerii coboară în biserică împreună cu oamenii şi îl slăvesc pe Dumnezeu”

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu