Gândurile tale roiesc agitate
şi atât de distrate,
încât,
după ce fac de câteva ori ocolul încăperii,
se prăbuşesc în ceaşca de cafea
care de mult nu-ţi mai frige degetele.
Duci spre buze
lichidul cu iz amărui,
sorbi
câteva înghiţituri
şi încerci a separa
gustul cafelei
de gustul propriilor gânduri,
care se împotmolesc în zaţ
şi nu vor nicidecum să iasă la suprafaţă
pentru a fi
savurate.
Îţi pare searbădă cafeaua,
dar o sorbi până la ultima picătură,
de parcă
ai vrea să-ţi aparţină cu orice preţ
acest ultim refugiu
al gândurilor tale.
Luneci cu privirea pe suprafaţa zaţului crispat.
Calm,
îţi aprinzi o ţigară.
Comentarii
Trimiteți un comentariu