Iluzie ( Eleonora Lisnic, "Nu privi în urmă")

A rămas doar lumina unui felinar
şi noaptea îşi va purta pe dibuite trena,
împiedicându-se de muchia
ultimelor gânduri abrupte.

Dintr-o răsuflare, uitarea
va aburi oglinda
şi ea,
fără a putea să reflecte realitatea,
se va face ţăndări.

Imaginea mea nu-şi va afla locul.

Palidă, şerpuitoare,
va încerca să se prindă de sticla geamului,
dar va luneca imediat,
refuzând să-i accepte transparenţa.

Dorind să urce spre lumina alămie a felinarului,
va încerca să-şi desfacă aripile
şi va resimţi două răni necicatrizate.

Înteţindu-se, agonia memoriei va crede
că poate împreuna punctele cardinale.
Nord, Sud, Est, Vest.

Imaginea mea le va enumera pe şoptite,
neobservând că noaptea o înfăşoară în trenă.