marți, 6 decembrie 2011

Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirei Lichiei, Făcătorul de Minuni - 6/19 decembrie

“Chipul blând şi plin de bunătate al acestui Sfânt Părinte al Bisericii străluceşte în toată lumea prin râvna în păstrarea dreptei credinţe şi prin faptele sale de milostenie. Mii şi mii de oameni din toate seminţiile pământului îi poartă numele şi creştinii de pretutindeni îl cheamă în rugăciune”, citim în “Viaţa şi acatistul Sfântului Mare Ierarh Nicolae” (Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi – 1993). 

Sfântul Nicolae este sărbătorit la 6 decembrie în majoritatea ţărilor creştine, inclusiv în România, conform calendarului bisericesc de stil nou, gregorian.



În Republica Moldova, numeroşi creştini ortodocşi care se conduc de calendarul vechi, iulian, îl sărbătoresc pe sfânt la 19 decembrie, odată cu Biserica Ortodoxă Rusă, care n-a trecut la noul calendar.


Între cele două calendare bisericeşti ortodoxe există un decalaj de 13 zile, dar credinţa, ritul şi sărbătorile sunt unele şi aceleaşi.
“Calendarul vechi” nu trebuie confundat cu “ritul vechi”, care desemnează credinţa ordodoxă a ruşilor lipoveni.


Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, aproximativ în anul 270, într-o familie de oameni bogaţi şi văzuţi, dar credincioşi – Teofan şi Nona. A trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian şi Maximilian, prigonitori ai creştinilor.


Tradus din greacă, numele Nicolae înseamnă “victorios, biruitor”.


Se spune că Nicolae s-a arătat a fi un copil deosebit încă din pruncie – se hrănea doar din sânul drept al mamei, iar în zilele de post (miercuri şi vineri) refuza să fie alăptat. La şcoală “s-a făcut desăvârşit în cuvântul învăţăturii, cât şi în lucrul vieţii”. Unchiul său, care era episcop al Cetăţii Patara, i-a sfătuit pe părinţii lui Nicolae să-l lase pe băiat să devină slujitor al lui Dumnezeu.


La puţin timp după ce a devenit preot, părinţii săi au murit, din cauza unei epidemii. Rămas moştenitor al averii lor,  Sfântul Nicolae a făcut multe daruri săracilor şi i-a mângâiat pe cei întristaţi.


Bunăoară, sfântul le-a ferit de desfrânare, lăsându-le pe furiş pungi cu aur, pe cele trei fiice ale unui om bogat din Mira care scăpătase şi, neavând bani, căzuse în  deznădejde.  Având zestre datorită lui Nicolae, fetele au fost cerute în căsătorie.

Sfântul Nicolae a fost mai întâi arhiereu, apoi pustnic. A strălucit prin bunătate şi înţelepciune şi i-a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.


În timpul unei călătorii în Egipt şi Palestina, sfântul a potolit furtuna care se iscase pe mare şi a înviat un corăbier care murise după ce a căzut din vârful catargului pe punte.


Sfântul Nicolae a fost întemniţat, împreună cu alţi creştini, dar a fost eliberat de către binecredinciosul împărat al romanilor Constantin.


La primul sinod ecumenic, convocat de Constantin cel Mare şi ţinut la Niceea în anul 325, Sf. Nicolae a fost recunoscut drept un mare apărător al dreptei credinţe.


Sinodul a condamnat erezia lui Arie, care susţinea că Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om deosebit, cu puteri supranaturale.


Nicolae, îngrijorat de o posibilă ruptură în cadrul Bisericii, nu s-a abţinut şi i-a dat ereticului Arie o palmă peste obraz.


Potrivit surselor creştine, din cauză că l-a pălmuit pe Arie, Nicolae a fost dus în închisoare. Iar acolo i s-au arătat Maica Domnului şi Mântuitorul Hristos, care l-au întrebat: „Pentru ce stai aici legat?”. Sfântul Nicolae a răspuns: „Pentru dreapta credinţă!”. Atunci, Domnul Hristos i-a dăruit o Evanghelie, iar Maica Domnului i-a dat un omofor de aur. A doua, zi, a fost găsit în temniţă cu aceste daruri alese, dobândite în chip minunat.

Se spune că de la palma dată de Sfântul Nicolae lui Arie a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu o nuieluşă.


Sfântul Nicolae a murit în anul 340. Din data de 9 mai a anului 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce-i este dedicată, în Bari, în sudul Italiei, unde au fost strămutate din Mira, pentru a nu nimeri în mâinile musulmanilor.


La moaştele sfântului se închină credincioşi din toată lumea. Sfântul Nicolae este considerat patronul Greciei, al Rusiei şi al multor oraşe din Europa de Vest, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii.


Datorită multelor minuni săvârşite atât în timpul vieţii, precum şi după moarte, a fost supranumit “Făcătorul de Minuni”.

Eleonora Lisnic
Elldor.Info


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu