sâmbătă, 22 mai 2010

Pogorârea Sfântului Duh (Duminica Mare, Cincizecimea, Rusaliile)

Nou:

Pogorârea Sfântului Duh (3 iunie 2012) – împlinirea Făgăduinţei Tatălui ceresc. Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu despre semnificaţia Pogorârii Sfântului Duh

 
Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc duminică, 23 mai 2010, unul dintre marile praznice împărăteşti - sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, minunea Pogorârii Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului.

Dacă în momentul Botezului Domnului Duhul Sfânt s-a arătat sub forma unui porumbel, la Cincizecime, acesta a apărut ”sub formă de limbi de foc”.

O sugestie pentru cei care ajung pe blog după ce caută pe Google „Sfânta Eleonora”


În calendarul ortodox nu există o sfântă cu asemenea prenume, dar este un nume de botez acceptat în Biserica Ortodoxă.

Potrivit unui site francez, catolicii au sfântă Eleonora (fostă regină a Angliei), sărbătorită la 25 iunie:

sâmbătă, 15 mai 2010

Potopul lui Noe, o realitate istorică dovedită de arheologi


Dumitru Manolache

Până acum nouă ani, în afară de credincioşi, puţine persoane considerau că relatarea Genezei referitoare la Noe şi Marele Potop ar fi altceva decât o tulburătoare poveste, deşi un număr mare de informaţii confirmau realitatea cataclismului. În anul 2000, au fost aduse probe arheologice zdrobitoare care confirmă existenţa reală a Potopului. Despre acestea şi alte importante dovezi descoperite de-a lungul istoriei referitoare la catastrofalul eveniment universal vom discuta în continuare.

miercuri, 5 mai 2010

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - 23 aprilie/6 mai


Sfântul Gheorghe Biruitorul – un comandant roman care slujea în Oastea lui Hristos

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este pomenit în calendarul ortodox la 23 aprilie conform stilului nou, şi la 6 mai conform calendarului vechi.
Din ordinul împăratului Diocleţian, a fost decapitat la 23 aprilie 303, fiind o zi de vineri, în Săptămâna Luminată.

Nu este cunoscută cu exactitate vârsta la care a fost martirizat Sfântul Gheorghe, dar se pare că avea până în 30 de ani. În acatist este numit “tânăr, vesel şi preafrumos”.

Sursele istorice autentice care oferă amănunte despre viaţa şi martiriul Sfântului Gheorghe sunt puţine la număr. S-au păstrat relatările unui subaltern de-al său, Pasicrat, care a fost şi martor ocular al martirizării Sfântului, precum şi o biografie scrisă în sec. V de F. Cumont.
Sfântul Gheorghe s-a născut în a doua jumătate a secolului al III-lea, cel mai probabil în regiunea Armeniei, într-o familie creştină. Tatăl său, Gherontie, provenea dintr-o familie bogată din Capadocia, a fost senator grec şi general de armată în timpul împăratului roman Diocleţian. Gheorghe a fost botezat într-o mănăstire din Armenia.
Rămas orfan de tată la vârsta adolescenţei, s-a mutat cu mama lui, Polihronia, în cetatea Lidda, din Palestina.
S-a înrolat de foarte tânăr în armata romană şi în scurt timp a devenit tribun. Tribunul era unul dintre cei 6 ofiţeri superiori care conduceau o legiune romană, cu un efectiv de la 4.200 până la 6.000 de soldaţi.
A devenit faimos pentru forţă, pricepere şi vitejie în lupte, dar şi pentru înfăţişarea frumoasă.
Remarcându-l, împăratul Diocleţian
 (284-305) l-a avansat foarte repede, numindu-l comandant în garda imperială.
Mai exact, rangul său era de “comis în ceata Invincibililor din garda imperială”.



Foto: Mormântul Sf. Gheorghe, din biserica ce-i poartă numele, localitatea Lida - Lodd (Israel)