Este simplu de tot să rămâi (versuri de Eleonora Lisnic)




Spune-mi dacă ştii unde pleci
şi de ce ochii tăi s-au făcut aşa reci,
spune-mi dacă mai speri să revii.

Mii de inimi pornesc înspre Nord
la un semn sau, poate, un tainic acord,
dar din toate, pe tine te strig.

Eu te strig şi când cred că m-auzi
tu dispari, de lumină te-ascunzi
şi fantome de gheaţă
în braţe te strâng.

Şi la Polul Nord de va fi
să ajung şi eu într-o ultimă zi,
Frig pe Frig cum să poată găsi?

Şi chiar de vreau să te opresc, oricum nu vei rămâne –
prea multe năluciri îţi spun frumos pe nume.
nici zorii nu mai pot să te sărute-n prag –
de mână pleci cu noaptea şi nimeni nu ţi-e drag.

Dar dacă te-ai opri
şi-ai aştepta să-ţi iasă
în cale stropi de soare,
pe tâmple să-ţi coboare,
ai înţelege cum e
în braţe să te-ascundă,
de Frig să te ferească,
de zbor să îţi vorbească,
uşor să te înalţe
Nostalgia pentru
Paradisul pierdut.

Spune-mi dacă ştii unde pleci
şi de ce ochii tăi s-au făcut aşa reci,
spune-mi dacă mai speri să revii...

Dintr-un tren al ochilor reci,
când nu ştii nici de ce şi nici unde să pleci,
este simplu de tot să cobori.

(o altă poezie)




Comentarii