joi, 4 iunie 2009

E doar un vis? (versuri de Eleonora Lisnic)

Închide ochii şi întinde-mi mâna...
E doar un vis, n-ai cum să te grăbeşti
s-ajungi la timp, să nu răceşti prin ploaie...
E doar un vis.
Rămâi, dar, unde eşti...

Întinde-mi mâna şi doreşte-ţi tare
să te ridici mai sus
şi tot mai sus...
Până la streşini, până nu mai doare
nimic din ce te bucură acum.

Acolo unde crengile se-ndoaie în chip de aripi ninge - peste drum...
şi luna trece ca o amintire falsă, ambiguă şi rece – vis prin scrum...
Eu sunt aici şi, de mai stau, ştii bine, pe tine te aştept să vii să-mi spui
ce-o fi cu noi şi cum o fi mai bine... E mult prea multă linişte-ntre noi...

Să stăm aici, pe ceas la Primărie.
Să admirăm asfaltul, pietrele şi jocul de lumini... E ora 8.
Hai, urcă mai departe, iar când cobori, te rog, porneşte pe alt drum.
Pe cel ce duce negreşit spre mine, când tocmai eu spre tine iar pornesc.

Închide ochii şi întinde-mi mâna...
E doar un vis, n-ai cum să te grăbeşti.
Trec peste timp, iubesc iar sferic
Cunosc exact când, ce şi cum gândeşti.

Iar mâine...
Ştiu că mâine-n zori,
când vei dori să-mi spui că nu-ţi mai pasă,
vei şti de vis şi... sigur n-o sa-ţi iasă.
(2003)

Foto: februarie, 2011

 

2 comentarii:

  1. :)) Foarte tare! Mai ales finalul- e si amuzant. De ce pe ceas la Primarie? E un loc strategic? ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Of! Chiar dacă întrebi "anonim", eu îţi răspund. Chiar am avut un vis - se întâmplau tot soiul de lucruri mai puţin plăcute, iar când am "învins", la sfârşitul visului :), am ieşit, plutind, înălţându-mă, prin ... ceasul Primăriei Chişinău. :) Şi când am ieşit din ceas, în jurul meu zburau lin porumbei albi. Aici visul s-a terminat şi m-am trezit cu o stare de spirit excelentă. Frumos vis! :)

    RăspundețiȘtergere