vineri, 29 mai 2009

Salt

Baletistul îşi luxează piciorul
şi cade.
Se lasă atras de scândurile scenei
pe care câteva clipe în urmă
le respingea-n zboru-i.
Ochi. Multe perechi de ochi,
crezând că privesc un truc notoriu.

Din inerţie, muzica mai naşte-n acorduri.
Cineva aplaudă înfundat şi bizar.

Baletistul face un gest cu mâna.
Acum ne convinge
că iese din joc
şi se vrea separat de înălţimile
melodiei spumegânde.
Că, uneori,
salturile-şi au sfârşitul
în acorduri melodice
strânse-ntre dinţi
până la sânge.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu