Roman telefonic

Seara va suna strident telefonul.
Sunetul lui
va parcurge îndrăzneţ încăperea
şi-i va smulge din mâini ceaşca
cu ceai foarte fierbinte.

Va înţelege că-i ea,
dar nu va lua receptorul.
Îşi va aminti că-l doare gâtul.
Îşi va face din nou ceai
şi se va îndreptăţi,
zicându-şi că s-ar fi putut să nu fie acasă.

Imprevizibilă după-amiază,
încolăcind ca o liană
duritatea sticloasă a aerului.
Firele de telefon vor înghiţi cuvintele ei,
până la el ajungând doar un val de emoţie.

În gară va opri un tren oarecare.
Unul din ei va pleca primul.